Mihai Eminescu este primul care a făcut din limba română un adevărat obiect de artă, în condiţiile în care poezia românească, nesigură, se afla abia la începuturile sale. Erudit prin complexitatea cunoştinţelor acumulate (a studiat filosofia, dreptul, medicina, a fost interesat de economie, sociologie şi alte discipline) a avut un real succes în cariera de jurnalist, articolele sale de critică literară, socială şi politică fiind publicate în „Timpul” şi „Curierul de Iaşi”. Întreaga sa activitate de ziarist a fost pusă în slujba dreptului la existenţa naţională a poporului român, susţinând în articolele sale cauza românilor din Transilvania şi din Bucovina.

Astăzi, când se împlinesc 168 de la nașterea celui mai mare poet al românilor, îți dezvăluim câteva lucruri mai puțin știute din viața lui:

  • Îi plăcea să joace fotbal. Teodor V. Ștefanelli, istoric, prozator, traducător, dramaturg și memorialist, coleg de liceu, pentru o vreme, cu Eminescu, a lăsat scris, în “Amintiri despre Eminescu”, cum marele poet se alătura adesea studenților care băteau mingea, în orele libere, pe maidanul de lângă strada Ciucur Mare, din Cernăuți.
  • Nu-i plăcea deloc matematica și, prin urmare, era slab la această materie. Academicianul George Călinescu, critic și istoric literar, l-a citat pe Eminescu în lucrarea “Viața lui Mihai Eminescu”: “Deși aveam o memorie fenomenală, numere nu puteam învăța deloc pe de rost, întrucât îmi intrase în cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pământului”.
  • În copilărie, obișnuia să-și sperie tatăl prinzând șerpi și aducându-i în apropierea casei părintești. Se pare că figura pe care o făcea părintele său la vederea reptilelor îl amuza teribil.
  • Când Ioan Slavici i-a oferit un loc de muncă la ziarul Timpul, i-an cerut bani pentru drumul de la Iași (unde se afla atunci) la București. “N-am cu ce veni. Asta m-a făcut să-mi țin gura până acuma. 100 de franci am pe lună. Din ce dracu’ să plec?”, i-ar fi scris poetul.
  • Există doar patru fotografii despre care se știe cu siguranță că îl reprezintă pe Mihai Eminescu.
  • Când a scris “Pe lângă plopii fără soț” era îndrăgostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica pictorului Constantin Lecca și verișoara lui Ion Luca Caragiale. Fata locuia pe o stradă încadrată de plopi. Poetul ar fi numărat copacii și a constatat că sunt fără soț…
  • Se pare că dragostea pentru poezie a rămas la fel de puternică până în ultimele sale clipe, Eminescu scriind chiar și în sanatoriu. După moarte, în buzunarul hainei sale au fost găsite două poezii.
  • Asteroidul 9495, descoperit în 1971, a fost redenumit, în anul 2000, asteroidul Mihai Eminescu. Marele poet nu e însă singura personalitate din România care și-a împrumutat numele unui corp ceresc. Există, de asemenea, un crater de pe Lună ce se numește Spiru Haret și unul pe Venus numit Elena Văcărescu, și doi asteroizi pe care-i “cheamă” George Enescu și Constantin Brâncuși.

www.Libertete.ro

168 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu
Etichetat pe:        

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *