Regulile românilor de la 1800. După cină a te culca numaidecât nu e sănătos. Noaptea ești turmentat de visuri grele, dimineața te scoli cu capul greu și cu burta înfoiată. Cei cu stomacul slab să-și noteze regula vechilor medici: „după ce te-i sătura/ ori vei sta ori vei umbla”

Mâncatul sănătos și corect este o problemă cu care se confrunt tot mai mulți oameni. În ziua de azi mâncăm din cauza stresului, de plictiseală, sărim peste mese din cauza lipsei de timp sau mâncăm mult și nesănătos de la fast food. Nutriționiștii oferă tot mai multe sfaturi și impun reguli pentru un regim sănătos și pentru evitarea bolilor cauzate de o dietă proastă.

 

Această problemă nu este însă un nouă, în secolul XIX țăranii români se confruntau cu diverse dificultăți cauzate de obiceiurile alimentare proaste. Dr. G. Vuia, medic la băile din Mehadia și profesor de Higienă la institutul teologic-pedagogic din Arad, atrăgea atenția, prin cartea Higiena poporală cu privire la săteanul român. Învățături practice pentru preoți, învățători, seminare, școli normale, licee și pentru toți aceia care țin la sănătatea poporului de la țară, asupra faptului că țăranul român are obiceiul de a mânca mai bine când lucrează mai puțin, în zilele de sărbătoare și duminica, iar în zilele când se ocupă cu munca, abia se gândește la mâncare.nnnnn

G. Vuia încearcă să îi facă pe țărani să înțeleagă că ouăle, laptele, carnea, slănina sau brânza nu sunt o risipă, ci din contră le oferă putere pentru a munci mai bine. Spune că, din lipsă de cunoaștere sau din cauza sărăciei, țăranul român de secol XIX este vegetarian.

 

La această stare contribuie din plin și postul pe care biserica îl impune și din cauza căruia țăranul român, înainte de un post mare, face exces de mâncare și băutură. Ziua lăsatului de carne, în multe case mai avute se serbează cu mari excese în mâncări și băuturi. În vederea marelui post ce se va începe mânezi, sătenii profită de ultima zi de dulce, mâncând fără nici un cumpăt. La asemenea ocaziuni vedem practicându-se datina condamnabilă moștenită de la străbunii romani, de a provoca vărsături, numai pentru a putea din nou mânca.

Astfel de obiceiuri proaste încera dr. G. Viua să combată și a oferit o serie de reguli de masă pe care țăranii să le respecte:

Reguli de observat la masă.
  1. Nu mânca niciodată: 1. Dacă nu ai apetit, 2. Dacă ești alterat de mânie, de grijă, de spaimă, de frică, de supărare și de durere; 3. Dacă te simți greu, obosit de lucru trupesc ori sufletesc
  2. Varietatea în bucate, pe cât e posibil urmează-o după anotimp, temperatură, ocupație și etatea în care te afli. Vara trăiește mai mult cu legume și poame, fiindu-ți mai mare setea decât foamea. Iarna nutrește bine și te încălzește cu carne și grăsime. Cu cât muncești mai mult cu atât mai bine să te nutrești. Acesta nu numai e un drept al fiecărui lucrător ci și o datorie ce o are față de organele obosite
  3. Pofta prea încordată curând se taie dacă nu o îndestulești. Așteptând prea lung să vină mâncarea, sucurile gastrice trec în intestine și foamea dispare. Puțină supă însă o readuce „apetitul vine mâncând”
  4. Gradul de temperatură al mâncărurilor să nu-l desconsideri. Supa, cafeaua, ceaiul fierbinte vatămă mai mult de ce se crede. Înghețata, altcum atât de recomandabilă, apa și alte băuturi prea reci luate, ne pot face mult rău când suntem înfierbântați și înghițim cu hăloșie. Acestea abateri higienice pot porvoca cataruri de stomac, spasme, leșin, aprinderea plămânilor. O schimbare exagerată în temperatura bucatelor și băuturilor atacă dinții, gura și stomacul.
  5. Strâns la stomac nu te pune la masă. Ca stomacul să poată cu înlesnire primi și mânca bucatele, lărgește-ți cureaua, peptarul și toate veșmintele ce fac presiune asupra burții
  6. Mănâncă încet, rumegă bine, nu vorbi mult și nu râde în hohote când ești la masă.
  7. Bea din când în când și în decursul mâncării, dar puțin, cât trebuie numai spre fluidizarea alimentelor. A bea bine nu trebuie decât după ce actul mâncării s-a încheiat și chimul în stomac s-a format. Apa prea multă dizolvă sucurile stomacului și subțiindule prea tare, nimicește puterea lor digestivă. A bea înainte de masă nu e higienic. Supa multă taie apetitul pentru bucatele solide.
  8. Dejunul să-ți fie puțin, prânzul moderat, cina deajuns. Muncitorii să aibă cina (mâncarea ultimă din zi) mai substanțioasă decât celelalte gustări.
  9. Reconvalescenții (întrămătorii) și cei cu stomacul slab au să mănânce puțin și mai des, să se restrângă la bucate nutrioare și digerabile
  10. O cafea după masă înlesnește digesția. Tineriilor nu se recomandă din cauză că irită nervii și apoi stomacul dedat la cafea după masă, anevoie mai digeră când i se detrage. Asemenea regulă este și cu privire la băuturile alcoolice chiemate în ajutorul stomacului înainte și după masă. În cafeaua cu lapte (Kapuziner) după masă nu este rațiune
  11. Siesta, odihna după masă este salutară persoanelor mai bătrâne. Tinerimii ajunge o pauză mică. Somnul după prânz pe tineri îi moleșește, îi face trândavi
  12. După cină a te culca numaidecât nu e sănătos. Noaptea ești turmentat de visuri grele, dimineața te scoli cu capul greu și cu burta înfoiată. Cei cu stomacul slab să-și noteze regula vechilor medici: „după ce te-i sătura/ ori vei sta ori vei umbla”.67-69

sursa:romani-buni.info

 
 
 
Regulile românilor de la 1800. După cină a te culca numaidecât nu e sănătos.
Etichetat pe:        

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *